Unghiul de abordare
November 11th, 2008 (3,300 views)
Orice text jurnalistic trebuie să aibă un unghi de abordare, o perspectivă prin prisma căreia sunt privite lucrurile. Alegerea unghiului de abordare presupune să avem clar în minte care este cel mai important aspect al subiectului. De această alegere va depinde întreaga organizare a textului.
Unghiul de abordare este considerat “fascicolul care luminează faptele”, “perspectiva din care sunt ordonate faptele”. Cu alte cuvinte, trebuie să ne decidem ce anume informaţie punem pe primul plan din setul de informaţii pe care le deţinem. Mai precis, trebuie să facem diferenţa între ce este esenţial pentru textul nostru şi ce este detaliu.
Cel mai simplu mod de a înţelege ce înseamnă un unghi de abordare este un exemplu. Să ne gândim că avem de scris despre o grevă a profesorilor. Un unghi de abordare ar putea fi perspectiva profesorilor, care sunt nemulţumiţi de salarii, de condiţiile de lucru, care se consideră nişte victime ale sistemului. Un alt unghi de abordare ar putea fi perspectiva elevilor, care au de suferit de pe urma grevei, deoarece pierd foarte multe ore, sau se bucură de vacanţă prelungită.
Reguli:
- unui text trebuie să-i corespundă un singur unghi de abordare. Dacă regula este încălcată, calităţile textului (claritate, coerenţă, calitatea de a fi complet) se vor pierde.
- unghiul de abordare trebuie să se desprindă chiar din titlu, sau, cel mai târziu din lead. Cititorul nu va avea răbdarea să citească până la jumătatea articolului ca să-şi dea seama ce vrea să spună jurnalistul.
Stabilirea unghiului de abordare nu este o operaţiune uşoară, fiindcă ea este dependentă de mai mulţi factori: multitudinea de aspecte ale subiectului, politica editorială a instituţiei pentru care scriem, publicul pentru care scriem, indicaţiile şefilor etc.
Unghiul de abordare este în strânsă legătură cu intenţia autorului. El poate avea una din următoarele trei intenţii: aceea de a informa, aceea de a argumenta sau aceea de a persuada.
