Specialiştii mass-media au identificat trei metode esenţiale de colectare a informaţiei: consultarea surselor fizice, intervievarea şi observaţia. Articolele bune sunt, de obicei, rezultatul îmbinării celor trei metode. 1. Consultarea surselor fizice Se referă în special la consultarea surselor scrise, a documentelor foto, video, audio. Tot în această categorie intră şi consultarea informaţiilor prin Internet, consultarea […]
Răspunsul este simplu: nu există limite pentru a colecta informaţii. De la femeia de serviciu până la preşedintele statului, oricine poate să fie o sursă bună pentru un articol de succes. În multe cazuri, informaţiile primite de la femeia de serviciu pot fi mult mai valoroase decât cele primite de la directorul instituţiei. Este important […]
Există mai multe situaţii în ceea ce priveşte folosirea informaţiilor pe care le colectăm. Cele mai importante aspecte ţin de permisiunea de a publica informaţiile şi de acceptul sursei de a-şi atribui informaţiile. Convenţiile dintre jurnalist şi sursă trebuie să fie stabilite de la început. On the record Informaţia poate fi publicată şi atribuită sursei. Adică […]
Ca să ştim cum să scriem pe web, trebuie să ştim înainte pentru cine scriem. Expertul în web usability Jakob Nielsen a identificat, în mai multe studii ale sale, nişte caracteristici generale ale utilizatorilor web: – utilizatorii web nu citesc textele, ci le scanează. Doar 16% dintre ei citesc întregul text; – au puţină răbdare, […]
Cum stă treaba cu ceea ce jurnaliştii numesc unghi de abordare? Voi începe cu un exemplu la îndemână. Dacă pui cinci prieteni să-ţi povestească un meci de fotbal, fiecare o va face în felul său. Unul se va axa pe cât de proastă a fost apărarea, altul va accentua cât de bun a fost atacul, altul […]
Ce trebuie să faci 1) Scrie astfel încat să fii uşor înţeles. Nu încerca să impresionezi. Foloseşte cuvinte comune în locul celor pretenţioase (convingător pentru persuasiv, plătit pentru remunerat, mincinos pentru mitoman); 2) O frază = o idee. Elimină, fără resentimente, toate cuvintele, propoziţiile sau frazele care nu spun nimic sau de care nu ai […]
Trebuie să facem de la început o distincţie. Când vorbim de interviu, putem vorbi despre el ca metodă de documentare (atunci când luăm declaraţii martorilor unui accident, de exemplu), sau putem vorbi despre el ca gen jurnalistic. Pe scurt, interviul, ca gen jurnalistic, este o discuţie, însă nu o discuţie oarecare, ci una care întruneşte […]
Ar fi o nebunie să pretindem că putem da o definiţie exactă ştirii. Până acum, jurnaliştii au dat multe definiţii, însă niciuna nu a reuşit să se impună. Vom încerca să conturăm totuşi nişte repere. Ce este ştirea? 1) Ştirea înseamnă informaţie pură. Fără aceasta, niciun ziar nu ar putea avea pretenţia să existe. Elementul […]
Evaluarea informaţiilor de presă este, de cele mai multe ori, un proces subiectiv. Ceea ce unii consideră drept ştire bună poate pentru alţii reprezintă o ştire de mâna a doua. Dar în instituţiile media cu pretenţii de performanţă asemenea discrepanţe nu au voie să apară. Subiectivitatea există, însă ea nu se manifestă grosolan, sau măcar […]
Pe lângă criteriile clasice de evaluare a valorii de informare, o serie de factori influenţează tratarea informaţiilor de către media (B.Itule, D. Anderson, 1991, pp. 45-46; J. Charron, J. Limieux, 1991, p. 9). Toţi aceştia funcţionează corelativ, similar criteriilor de evaluare şi în strânsă legătură cu acestea. Dintre factori, îi amintim pe următorii: 1. Politica […]
