urmareste-ma pe twitter facebook ghidjurnalism aboneaza-te la newsletter rss articole

Tag: politica editoriala

Tabloid sau Quality?

February 15th, 2010
Categorii: Sistemul mass-media
Fii primul care comenteaza (9,125 views)

Tabloidele sunt privite de mulţi ca fiind ceva ce n-are legătură cu jurnalismul, ceva josnic, lipsit de calitate, nedemn să capete respectul lor. Din păcate văd această atitudine la jurnalişti, profesori de jurnalism sau studenţi la jurnalism. Asta deşi ei ar trebui să fie primii care înţeleg că un tabloid este un produs jurnalistic serios (da, ai citit bine, scrie serios) şi nu este cu nimic mai prejos decât un quality. Scriu acest articol pentru că nu vreau să cădeţi în capcana unei etichetări facile.

Ştiu oameni care au lucrat sau lucrează pentru produse quality şi care se simt superiori colegilor care lucrează la tabloide. Primii cred că sunt mai deştepţi decât cei din urmă şi că munca lor e infinit mai complicată decât a celorlalţi. Oameni buni, cine crede că un tabloid se face uşor e naiv. Citeste continuarea

Scriu acest articol după ce zilele trecute am citit şi am recitit părerile a doi oameni importanţi din peisajul media românesc cu privire la o temă fierbinte: “print versus online”. Două texte care merită văzute:

Dragoş Stanca (Realitatea)

“la 1 iunie 2010 vor mai exista pe piata romaneasca maxim 3 ziare (declarate generaliste, quality), editate de companii media.” (textul complet)

Cătălin Tolontan (GSP)

“totusi (…) cred cu putere in presa tiparita.” (textul complet)


De ce cred eu că mor ziarele

Sunt convins că argumentul “online” nu stă (încă) în picioare atunci când vorbim despre moartea unor ziare tipărite. Piaţa nu validează (încă) această afirmaţie. Ziarele nu mor pentru că au apărut site-urile, ci pentru că nu ştiu să se reinventeze, să îţi genereze o (nouă) nevoie. Dincolo de calitatea conţinutului, cum altfel să generezi această nevoie decât prin marketing? Unele dintre ziarele care probabil vor muri sunt proaste, nu ne pare rău de ele. Dar vor muri şi ziare de calitate. Sunt un susţinător al jurnalismului făcut cum trebuie, însă nu pot să neg că munca noastră nu are niciun efect dacă nu este dublată de un efort coerent de marketing. Citeste continuarea

Despre ce înseamnă libertatea de exprimare avem cu toţii o vagă idee. În termenii cei mai simpli, a te exprima liber înseamnă a te exprima “fără cenzură”. Iar prin asta unii jurnalişti înţeleg că pot să scrie sau să spună orice, sub pretextul acestui principiu.

Vă propun să aruncăm o privire mai în profunzime şi cu mai multă sinceritate asupra acestui principiu atunci când îl aplicăm în cazul jurnaliştilor. Ca să simplificăm lucrurile, trebuie să facem de la început distincţia între libertatea de exprimare la cârciumă şi libertatea de exprimare în media (oricare ar fi ea).

Libertatea de exprimare în media contrazice un pic definiţia dată în primul paragraf (când am spus “fără cenzură”). Exprimarea jurnaliştilor trece prin filtrul autocenzurii. Şi nu săriţi să blamaţi. Nu am spus-o în sens negativ. Citeste continuarea

Unghiul de abordare

November 11th, 2008
Categorii: Tehnici de redactare
Fii primul care comenteaza (13,752 views)

Cum stă treaba cu ceea ce jurnaliştii numesc unghi de abordare? Voi începe cu un exemplu la îndemână. Dacă pui cinci prieteni să-ţi povestească un meci de fotbal, fiecare o va face în felul său. Unul se va axa pe cât de proastă a fost apărarea, altul va accentua cât de bun a fost atacul, altul va pune accent pe arbitraj, altul va pleca de la evoluţia unui anumit jucător, ultimul va pune accent pe schimbările făcute de antrenor.

Concluzia introducerii? Sunt mii de moduri în care putem spune o poveste. În jurnalism, la fel ca în viaţa de zi cu zi, e important să fim noi aceia care spun povestea cel mai frumos. Pentru asta, trebuie să ne gândim care e cea mai interesantă abordare. Citeste continuarea

Pe lângă criteriile clasice de evaluare a valorii de informare, o serie de factori influenţează tratarea informaţiilor de către media (B.Itule, D. Anderson, 1991, pp. 45-46; J. Charron, J. Limieux, 1991, p. 9). Toţi aceştia funcţionează corelativ, similar criteriilor de evaluare şi în strânsă legătură cu acestea. Dintre factori, îi amintim pe următorii:


1. Politica editorială

Ceea ce este important pentru o publicaţie economică nu este, cu siguranţă, la fel de important şi pentru o publicaţie pentru femei. De exemplu, Wall Street Journal, care este o publicaţie de afaceri, îşi selectează ştirile după alte criterii faţă de alte publicaţii orientate spre divertisment. Citeste continuarea

Ceea ce este interesant pentru public nu este întotdeauna şi în interesul lui (D. Randall, 1998, p. 38). Aici trebuie făcută o distincţie, care poate să fie asociată cu aceea care se face între important (ceea ce-l afectează pe public) şi  interesant (ceea ce-l captează pe public).

În cazul ideal, ştirile trebuie să conţină câte un pic din fiecare. Degeaba este o ştire în interesul public, dacă ea nu prezintă elemente care să-i trezească interesul publicului. La fel de nepotrivit ar fi şi dacă o ştire este doar interesantă, neglijând astfel utilitatea ei pentru public. Citeste continuarea

Copyright 2008 - 2017 Ghidjurnalism.ro. Ghid de Jurnalism foloseste platforma WordPress. Design realizat de Bogdan Gheorghe
Articole (RSS) and Comentarii (RSS)