Pe toţi ne enervează comunicatele care nu spun nimic. Din zecile de comunicate care ajung în redacţie, aproximativ 99% merg la coşul de gunoi. De ce? Pentru că nu anunţă nimic, în esenţă, pentru că majoritatea sunt doar laude, pentru că nu sunt targetate, pentru că sunt scrise prost… Nu, nu e o aroganţă, e cruda realitate

PENTRU JURNALIŞTI: Cum triem comunicatele?

Singurul motiv pentru care jurnaliştii ar putea iubi comunicatele de presă este acela că ele oferă (sau ar trebui să ofere) informaţii. Deci ar putea fi sursa pentru o ştire. De cele mai multe ori, n-avem timp să le citim în întregime, aşa că le scanăm. La ce ne uităm mai repede:

1. Ce anunţă comunicatul? Scanăm titlul şi lead-ul. Scanăm intertitlurile, citatele. Dacă are valoare de ştire, mergem mai departe. Dacă nu, alegem coşul de gunoi;

2. De la cine vine comunicatul? Sursa este credibilă? Dacă vine de la organizaţii (companii, instituţii…) cu care avem o relaţie de mai lungă durată şi care, de-a lungul timpului, s-au dovedit surse bune, îi acordăm o atenţie mai mare;

3. Cifre? Poze? Pe scurt, ataşamente. De multe ori, ele pot fi mai importante decât comunicatul în sine;

PENTRU PR-şti: Cum vrem noi să scrieţi un comunicat de presă (în ordinea importanţei)

1. Gândiţi-vă dacă informaţia pe care ne-o trimiteţi poate fi o ştire (vezi aici criteriile care ne ajută să alegem ştirile bune). Dacă nu poate fi o ştire, nu vă apucaţi să scrieţi comunicatul. Prima întrebare la care trebuie să vă răspundeţi pentru a afla dacă informaţia chiar e o ştire este: “Îi pasă cuiva de asta?”. Dacă răspunsul este “Da, multor oameni”, e ok; Citeste continuarea