Să facem cunoştinţă. Sunt Bogdan Gheorghe, fondatorul Ghidjurnalism.ro. Am primit multe încurajări după ce am lansat acest proiect, dar şi muuuulte înţepături
Cei care mă înjură au următoarea obsesie: “ce, mă, vii tu să ne dai nouă sfaturi despre cum se face jurnalism?”. Poate părea arogant, dar nu am de ce să mă justific în faţa lor. Vă spun doar că nu pretind că le ştiu pe toate. Admit că uneori greşesc şi nu am nicio problemă să recunosc atunci când mi se atrage atenţia.
Ghidjurnalism.ro e doar un blog despre “cum văd eu lucrurile” în jurnalism. E un proiect bazat pe ce am învăţat în facultate, pe ce am citit, pe experienţa de jurnalist. Poate e mult, poate e puţin, nu ştiu. Decide fiecare dintre voi, în funcţie de cât de mult l-au ajutat lucrurile scrise de mine aici.
Am făcut Ghidjurnalism.ro pentru că nu mă număr printre cei care spun că jurnalismul e o chestie cu care te naşti sau că tot ce-ţi trebuie pentru meseria asta este flerul. Sunt de acord că nu-ţi trebuie neapărat facultatea de jurnalism ca să fii un bun jurnalist. Cu toate astea, cred că e necesar, dacă ai pretenţia să te numeşti jurnalist, să ştii noţiunile elementare. Despre ele şi despre lucruri ceva mai sensibile voi încerca să scriu în continuare pe ghid.
Vă aştept cu sugestii, reclamaţii, corecturi… Preţuiesc părerile voastre. Folosiţi căile descrise în pagina de contact şi posibilitatea de a comenta la articole.
Mulţumesc!
3,320 views






January 22nd, 2009 at 8:00 pm
Am terminat anul trecut Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti si salut initiativa voastra. Cred ca mediul online chiar avea nevoie de un astfel de blog, deoarece se discuta foarte des despre tehnicile de elaborare a stirilor pe blog, despre strategiile de promovare in acest mediu,etc, doar ca majoritatea parerilor nu provin din partea unor profesionisti.
Va doresc forta de munca si inspiratie, restul resurselor cred ca deja le detineti!
March 11th, 2009 at 5:39 pm
Si eu sunt o FJSC-ista, chiar colega cu Bogdan (il cunosc si stiu ca face lucruri profesioniste si ca este pasionat de jurnalism)…
Sunt de acord cu gioghy, chiar era nevoie de un blog in care sa discuti despre tehnici de redactare, despre “incidentele” de pe teren, despre tehnici de intervievare sau despre tools-uri utile pentru jurnalisti.
Bogdan multa succes… inspiratie ai cu siguranta, doar timpul iti lipseste!
March 24th, 2010 at 5:31 pm
“mersul la bibliotecă e al naiba de complicat” – atentie, domnule jurnalist, la redactare: “al nabii de complicat”. daca vrei sa dai sfaturi, incearca sa scrii corect.
mai ai si alte scapari, pe care te las sa le descoperi singur
March 24th, 2010 at 5:55 pm
@a.j.
Da, era scris gresit. Multumesc pentru corectura!
Nu inteleg, totusi, tonul superior pe care il ai. Nu am spus pe nicaieri ca am pretentia sa dau sfaturi. Nu am sustinut pe nicaieri ca eu nu gresesc niciodata. Da, e posibil sa mai fie scapari. Tu esti perfecta, Alina?
March 25th, 2010 at 12:58 pm
June 29th, 2010 at 2:26 am
Presupun ca nu mai e o surpriza ca Libertatea e cel mai bine vandut ziar (tabloid) din Romania. Ma pune pe ganduri. Domnul profesor Petcu sustine ca tabloidele raspund nevoilor publicului, asa cum Dan Diaconescu este un geniu pentru ca a intuit ce vor oamenii sa vada la televizor. Eu sper ca lucrurile nu stau chiar asa. Responsabili pentru continutul tabloidelor sunt cei care le scriu, in primul rand.
Ideea la care vreau sa ajung este ca te felicit pentru acest site. Oferi repere de profesionalism bazate pe studii, seriozitate si respect pentru meserie. Bravo!
June 29th, 2010 at 3:28 pm
@ Diana
Multumesc pentru felicitari! Nu cred ca e un reper, e doar un blog pe care poti gasi cateva idei, unele mai bune, altele mai proaste
Libertatea nu mai e cel mai vandut tabloid – i-a luat fata Click!-ul
Ai dreptate in ceea ce priveste responsabilitatea jurnalistilor pentru continut si nu a publicului (pentru ca ar vrea el ceva anume). Domnu’ Petcu va pune la incercare
Priveste esenta dincolo de ce v-a spus. E un tip de la care ai ce invata, chiar daca te mai face derbedeu cand te prinde pe la biblioteca
) – cazul meu (rar, dar mai ajung si pe-acolo)